Prezență instabilă

Ești și nu ești.

Prezența îți e instabilă. Mai instabilă decât vremea care pare a fi schimbătoare. Ai vrea să închizi ochii și să adormi visând.

Nu poți, trăiești în același prezent în care urmărirea devine predominantă. N-o înțelegi. Nu înțelegi mai nimic.

Tot ce știi e că nu ai stare și că îți lipsesc cuvintele. Iar prezența ta e o lipsă. O mare lipsă.

Te regăsești dând replay-uri la aceeași melodie. Mult prea multe.

Ești în urmă rău de tot cu toate. Ai pleca chiar și în Sahara doar să știi că nu mai ai de făcut nimic. Sau cel puțin nu ai date limită.

Aș pleca dacă aș putea. E mai mult o formă de a spune lucrurilor dificile să plece. Sahara nu e chiar atât de plăcută.

Printre altele, dispar iar. Oarecum. Sper să revin cât de curând cu o poveste pe blog (din aia scurtă de tot). Un indiciu aș putea da, sau hai, fie două.

1. Va începe cu „Welcome to jail!”.

2. Va avea o doză de realitate.

Atât.

+ muzică.

[radio edit]:

[live version]

Anunțuri

12 gânduri despre “Prezență instabilă

  1. Eu as pleca in Tibet ( fie vorba ,nu as putea sa urc muntii aia ) .Da,iar cand visezi parca totul e ca aici ,gasisem asta pe twitter :
    ”I love sleep.

    You forget about pain, problems, stress, everything for a while…”
    Hm..suna interesant urmatorul articol..
    P.S. : melodia de la Depeche Mode e faina.

    1. Interesant loc în care ai pleca. Foarte tare și adevărată chestia cu somnul. Măcar în somn uităm de probleme.. și tot.
      P.S. Cred că am ascultat-o de vreo 100 de ori zilele astea. Mă bucur că-ți place.

      1. Chiar citisem pe net,ca unii oameni isi pot controla visele ,cred ca e placut din moment ce poti visa absolut ce vrei adica propria ta lume .
        Ooo..e ceva ;)) E amuzant cand cineva ma intreaba ” De ce ? :p” ,eu : ” Depeche Mode :> ”

        1. Hmm, cred că e plăcut dar mi se pare extrem de dificil. Eu cel puțin nu aș știi cum să fac asta. Dar mi-aș dori ca măcar în vis să am propria mea lume fără probleme și pe placul meu.
          Chiar e. A și ajuns să fie tonul de la alarma de dimineață. Ce tare răspuns. 😀 Eu nu ascult atât de mult Depeche Mode, zilele astea nu știu cum de m-a prins atât de tare.

  2. vicentiuradulescu

    Am momente cand incerc cu disperare sa ma detasez de realitate,sa uit de griji si treburi sa fiu doar eu cu mine.Un astfel de moment imi incarca cat de cat bateriile pentru adevarata lume plina de stres.

    1. Eu chiar acum am un astfel de moment dar din păcate nu mă pot bucura de el. Adică, nu reușesc să mă detașez de nimic. Parcă aș fi legată de timp, ziua de mâine, prezent, de tot și bateriile îmi sunt descărcate. E greu să fii doar tu cu tine într-o lume în care lucrurile din jurul tău te domină.

  3. Am momente când închid ochii, și încerc să mă distanțez puțin de realitate… Visez…
    Visez la lume lipsită de stres… Visez la o lume perfectă… Visez la fericire…
    Așa norii din mintea mea, sunt dați la o parte de un soare plin de speranță…

Lasă un răspuns dacă dorești!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s