Aripi

Prezentă într-o formă absentă, mă transpun într-o imagine alb-negru, antică.

Lipsită de culoare, smulg un simț puternic din mine care mă lasă fără glas.

Calc pe cioburi și-mi rănesc tălpile. Picioarele mă doboară iar eu cad, luptându-mă cu durerea lăsată de cioburile care m-au atacat.

Cu capul îndreptat spre pământ, caut putere și curaj. Mă împiedic printre urmele rănilor pe care le am.

Nu am destulă forță ca să mă ridic dar chiar și așa, ridic privirea. Și atunci te zăresc pe tine.

Văd cum întinzi mâna ta spre a mea, care atinge pământul. Totul se transformă prin pete de culoare, într-o imagine care prinde un contur luminat.

Simt cum din mine apar aripi care mă fac să zbor către tine. Îmi ridic mâna cât de sus pot și o cuprind pe a ta.

Găsesc putere și curaj, s-ajung din nou, acolo unde eram înainte să mă las pradă căzăturii.

M-arunc în brațele tale simțind că ele sunt ceea ce-mi lipseau pentru a fi un întreg.

Până și tălpile mele au înțeles că, e nevoie și de durere pentru a putea ajunge acolo sus, unde se află fericirea.

Și că asta o pot face doar luptând, având susținerea persoanei potrivite din viața mea.

Atât.

+ muzică.

P.S. Concursul meu de pe blog încă e în curs, cel puțin până în 4 aprilie. Așa că, nu ezita, participă și vei câștiga!

Anunțuri

Lasă un răspuns dacă dorești!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s