Shuffle 🔀 your mind [341 + 342 + 343] – late in the night

Hello everyone! E seară, e târziu dar nu e nici măcar luni… e marți, un marți late in the night.

E deja aprilie, luna martie s-a dus spre nicăieri. Nici nu-mi dau seama unde și cum.

N-am dispărut, doar am absentat cu desăvârșire, epuizată psihic… gândindu-mă la cum nu fac ceea ce-mi place: să scriu. Să-mi aștern gândurile, să adun versuri într-o poezie, să mă pierd în muzică… și multe altele care au stat ascunse într-astea 3 săptămâni.

Am vrut să revin ieri, să fie luni de-o revenire drăguță dar oboseala nu mi-a dat pace și am căzut lată, în pat.

Mi-am zis că azi, fie ce-o fi, adun puțină energie, măcar un strop. Și-am reușit.

Nu vreau să scriu de cât de date peste cap mi-au fost săptămânile, câtă oboseală am adunat…

… dar, aș scrie despre cât de mult mi-ar plăcea să fiu acum pe un munte, îmbrăcată bine și să ascult natura. Să mă pierd în liniștea nopții, să nu-mi mai pese de nimic.

Ce am făcut de când am tăcut?

Niște clătite într-o sâmbătă simpatică…

Am început un al doilea puzzle la care sper să avansez curând, unul de 1000 de piese. Mi-am luat un nou birou și o bibliotecă care abia așteaptă să fie asamblată… un loc în care muzica (adicătelea CD-urile și vinyl-urile) și cărțile vor avea locul lor special. Am adunat simțuri noi, m-am lăsat dusă de val întrebându-mă iar și iar cât e de bine să fac asta. Oare nu mi-am învățat lecția? Înghit în sec și dau drumul la muzică. Ce-ar fi să scriu și niște versuri? *after the song and lyrics*

‘Cus I’ve been high and I’ve been low, I’ve spent a thousand nights alone, tryna hold on tight
And feelings come but they won’t go, please won’t someone take me home before I lose my mind

Am I broken?
Am I flawed?
Do I deserve a shred of worth or am I just another fake, fucked up lost cause?
And am I human?
Or am I something else?
‘Cus I’m so scared and there’s no one there to save me from the nightmare that I call myself

Cine sunt eu…

Mă întreb de atâtea ori, oare ce sunt.
Doar cumva, un simplu suflet plăpând,
Ce abia așteaptă să zburde de fericire…
Să zâmbească cu putere, în neștire.

Sau poate doar un om ce vrea să creadă iar,
Că mai există vreo speranță, că nu-i în zadar,
Că merită să fiu, să fac tot ce pot pentru mine,
Pentru aceea sclipire ce mi-o oferi din tine.

Respir același aer infectat cu temeri și neliniști,
Și aș vrea să-l pot transforma în miliarde de iubiri.
Să simt și eu, să simți și tu, chiar și oricine,
Că-n astă lume nu e doar zbuciumata nebunie.

Dansez pe-un ritm care nu îmi aparține,
Gândindu-mă la ce sunt eu sau oare cine…
Un om puternic ce se ridică mereu de jos,
Indiferent de cât de greu și dureros ar fi fost.

Atât.

+ muzică mai sus.

Am I broken?

I think so..

Lasă un răspuns dacă dorești!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.