Sărbătoare VIII

24 decembrie. O oră oarecare. De data asta. Din 2011 scriu acest articol și recomand fix aceeași melodie, fix în aceeași dată.

Anul ăsta … voi adăuga un strop de 2018.  Cel mai sigur e că voi face din acest articol, o esență a fiecărui an, pentru că mi se pare o idee super! Ziceam acum 2 ani, am zis-o anul trecut, și-o zic și acum! Pentru că mi se pare că acest articol a devenit minunat doar pentru că conține elemente din articolele anterioare. Bine alese (m-a dus capul pe atunci).

„Sărbătoarea e la un pas distanță…

Pentru asta trebuie să intrăm în ritm și să trimitem mesaje celor dragi nouă. Același lucru an de an, doar mesajele diferă puțin ca și formă de aranjare a cuvintelor dar rezultând un înțeles comun. Sunt sigură că cei mai mulți dintre noi suntem sătuli de urări, așa că nici eu nu mai fac vreo urare specială.
 
Cât despre însemnătate, legături și înțelesuri prefer să nu comentez.” (2011)

„Vă las să vă delectați iar cu aceeași melodie superbă care mă face să-mi doresc să scap din această „închisoare a timpului”. (2012)”

„Pentru că se potrivește de fiecare dată, pentru că mă face să dau aceleași replay-uri excesive și pentru că … îmi reprezintă dorința.” (2013)

”Rutină.

Din 2011.” (2014)

Picuri de tăcere îmi cuprind starea, aruncând cu săgeți pline de zâmbete. Închid ochii și știu că, chiar dacă e o zi ca oricare alta, e o zi în care speranța mea e prezentă. (2015)

Zâmbesc, și de data e din suflet. Speranța mea a meritat să fie prezentă în toți acești ani. Pentru că în sfârșit simt cum zburdă fericirea în jurul meu. Și e atât de frumos. Tare tare frumos. (2016)

E o zi ca oricare alta, așa cum ziceam prin 2015 … dar e prima zi de 24 decembrie, fără tine tată … Dar, ceea ce e bine, e că încă zburdă aceeași fericire în jurul meu. E frumos dar și trist în același timp. (2017)

E al doilea an fără tine tată … dar în același timp, e primul 24 decembrie în calitate de mătușă, chiar dacă sunt doar 8 zile conform calendarului. Îmi pare rău, tată, că n-ai apucat să fii bunic. E primul 24, pe un alt tărâm. Fericirea și tristețea se îmbină din nou, lăsându-mi urme adânci în suflet. (2018)

„All that I want this year for christmas is new year’s day…”

Reclame

Fear of falling asleep [music inspiration]

It’s not bad that you can’t fall asleep
It’s not bad that you’re scared of the dark
It’s just something you’re born with I guess

 

And as I lay here in my bed at night
The only thing that’s truly mine
Is my fear of falling asleep
And not waking up

Citește în continuare „Fear of falling asleep [music inspiration]”

Lucis [music inspiration]

Trupa Alternosfera are o nouă melodie, lansată chiar astăzi pe YouTube.

O poezie frumoasă, versuri care nu dezamăgesc.

N-am ascultat de ceva timp și acum îmi dau seama de aspectul ăsta. Și de încă unul: că nu am nici un CD în colecție. Dar, poate că rezolv cumva problema asta. Deși e greu, având în vedere că nu se mai găsesc prin magazine. Am găsit o ofertă pe Olx la 3 CD-uri, chiar sigilate.

Oare mă pot abține?

Nu.

Sunt oarecum impulsivă. Și dacă-mi doresc ceva, păi îmi doresc. Așa că, până termin articolul sunt ca și luate. [De fapt și plătite până am terminat de scris și dat replay-uri iar și iar ..]

Dar, să revin la noua melodie. Căreia îi dau deja replay-uri.

Citește în continuare „Lucis [music inspiration]”

Îndrăznește … să faci ceva!

Titlul, poate mai mult un mesaj dedicat mie acum … dar pentru oricine îl citește, e ca un îndemn.

Nu e un articol programat, nici nu mă gândisem la așa ceva!

O prietenă mi-a trimis o invitație pe Facebook la o primă ediție a unui târg de viniluri, de la mine din oraș, care părea extrem de interesant. Așa că, am dat că particip. Apoi, citesc mai bine … și scrie că poți participa și ca expozant dacă ești colecționar de viniluri, casete, CD-uri, pick-up-uri, casetofoane vechi etc. … să-ți etalezi colecția.

Wow! Asta e tare. Îi trimit un mesaj înapoi despre chestia asta și îmi zice „păi de ce crezi că ți-am trimis invitația?”.

Așa că, câteva minute mai târziu … am luat decizia! Am trimis mail că vreau să particip ca expozant! Încă nu-mi vine să cred că am făcut asta.

That’s me?

Citește în continuare „Îndrăznește … să faci ceva!”

Imagine if [music inspiration]

Imagine if I had the power to control the voices in my head
And I could tell them all to shut the fuck up

Imaginează-ți că … un exercițiu al minții într-o duminică însorită.

Un exercițiu drăguț am avut acum 1 an: Ce-ar fi dacă ar fi să … ? [1]

Imagine if we never felt fear
Imagine we were brave enough to never hide the tears
Imagine if I didn’t have to worry about everything around me
And my sanity was actually here

Sursa mea de inspirație:

Lyrics video …

Citește în continuare „Imagine if [music inspiration]”

Life is …

Inspirația mea vine de la Ronnie (link dacă apeși pe nume) și formația Runrig – o legendă scoțiană.

Deși, acum ceva timp când a mai dat share la muzică de a lor nu am dat atât de multă importanță, azi am descoperit-o în alt mod. Un mod mai aproape de suflet.

Astfel că, ascultând pe Spotify mai multe melodii, am dat peste următoarea melodie care m-a făcut să dau multe replay-uri (aș fi zis zeci, dar într-o singură zi nu au apucat să fie atât de multe).

Citește în continuare „Life is …”

2 + 8 = ?

= Katie Melua.

sau cifra x. Dar ar fi doar un calcul matematic simplu și banal. => copy/paste din articolele mele din ultimii doi trei patru ani fix din aceeași dată:  acesta (2014), acesta (2015), acesta (2016), acesta (2017).

Am să copiez câteva din gândurile din 2014 … pentru că se potrivesc atât de bine. (frază copy/paste din 2016 și din 2017).

Ar fi trebuit să fie o zi specială dar a ajuns să fie o zi stresantă și obositoare.

. . . . . . . . . .

Ce-ar fi dacă timpul ar sta în loc? Ce-ar fi? Oare am reuși să facem toate acele lucruri pe care ni le dorim atât de mult dar pe care le ratăm pe motiv de „lipsă timp”?

Sau poate am face fix la fel ca și până acum… Am lăsa lucrurile neterminate în același loc, ne-am lăsa dorințele să staționeze iar visele ar fi oprite în loc ca de fiecare dată când nu avem curaj să le facem să devină realitate.

Oamenii își aduc aminte de tine într-o zi în care timpul își pune amprenta pe tine. În rest, ești o necunoscută invariabilă pentru care salutul e ceva mitic.

Keep dreaming …

E una din primele zile care se regăsește într-o zi de sâmbătă, o zi fără muncă, fără stres și în care mă mai pot odihni măcar puțin.

E primul 4 din ultimii în care pot spune că mi-am găsit fericirea în suflet. Cel puțin așa cred. Sper că și anul viitor voi putea oferi o continuare acestei fraze.

Anul ăsta fără continuare și fără vreo explicație anume.

Adulmec aceeași melodie pe care o recomand din 2012 încoace (cu o ușoară pauză în 2013 când am recomandat Simple Plan).

Because Katie Melua. Și cu asta am spus tot.

Și curând voi avea un mega CD cu Katie Melua în colecția mea. Wow! 🙂

Citat de anul trecut …

Anul ăsta zic că am 2 CD-uri în colecția mea cu Katie Melua.

Și mai zic că, cu ocazia asta am mai adăugat-o pe Alexandrina cu al ei „Om de lut” și mai urmează și „The Mono Jacks” cu al lor „Ușor distorsionat”.

Katie … next step va fi un concert! 🙂 Somewhere, anywhere…

Poate chiar anul acesta … who knows.

Până una alta, dau play … de data asta de pe CD la „celebra” ei melodie cu care v-am înnebunit în ultimii ani.

Just because …

Gânduri din apropiere

Știu că e a suta, mia oară sau a câtea o fi. Nu e atât de relevant. Pentru că oricând, la orice oră … Alexandrina îmi va aduce liniște în suflet prin muzica ei.

Și pentru că biletul de la Electric Castle a fost cumpărat deja, pentru ziua de 18 iulie. o reascult pe Alexandrina cu atâta drag.

Va fi al doilea concert la care voi participa, de-al ei …

Sunt sigură că va fi o experiență extraordinară ! Și că totul va fi extraordinar. Simt asta! Și mai ales că nu va fi un concediu ratat. Nu era cel plănuit, cel pe care îl preconizasem în septembrie. Dar dacă a trebuit să-mi iau săptămâna viitoare liberă, that’s good for me.

Citește în continuare „Gânduri din apropiere”

Nepăsare [I]

În căutarea mea de articole cu titluri asemănătoare, am găsit un articol de-al meu  (vechi de aproape 5 ani) cu o excelentă melodie atașată, care să se potrivească cu ziua de azi. Daniel Powter – Bad day.

Până și articolul se potrivește. Acesta e: Și tac … (link).

Ceva de genul, bad day.

Dar, acum vreau să scriu despre nepăsare. Și despre cât de mult mi-aș dori să pot fi mai nepăsătoare decât sunt acum. Să adaug la pachet toți nervii și supărările, alungându-le unde departe. Spre locuri necunoscute, unde să nu le mai găsesc vreodată.

Citește în continuare „Nepăsare [I]”