Stăteam așa, cuprinsă de gândurile mele și mă gândeam… cum ar fi să scriu niște creații nocturne.
Ascultam pe Spotify playlist-ul meu Mixed feelings, din dorința de a găsi o melodie și dintr-o dată începe o melodie foarte interesantă. După ce am ascultat-o am înțeles de ce am adăugat-o în playlist.
Și-am zis, să fie în articolul ăsta de pe blog. Că merită.
Vreau să mă pierd printre cuvinte, ceea ce și voi face.
Inspirația de azi: varianta acustică a următoarei melodii:
Sună bine și varianta originală, dar totuși… varianta acustică mă înnebunește.
E timpul pentru o nouă creație nocturnă. Nu mi-am adunat încă ideile, așa că voi da frâu liber inspirației în timp ce ascult următoarea melodie:
Well, e timpul ca să șterg praful de pe această veche categorie de la mine de pe blog. E timpul schimbărilor, așa că e timpul și pentru noi creații nocturne.
Ultima a fost acum 2 ani, deci e ceva de atunci. E abia numărul 7. Dar vor mai urma multe altele. Cu siguranță mai complexe decât acesta.
Mi-ar plăcea să schimb lumea dacă aș putea,
Pentru că unii gândesc cu totul anapoda…
Dar până una alta, mi-ar super plăcea
Ca eu să-mi fiu întru totul schimbarea.
Îmi sar în aer toate gândurile,
Adulmecate de-un somn atacator,
E-o sâmbătă indecisă, cu-n dor,
De tine, dar azi nu ești lângă mine.
Dar, vei fi curând …
Știi, azi am fost ca o pierdută printre oboseală și simțuri … Citește în continuare „Creații nocturne [6]”
Cred că se potrivea mai bine „gânduri nocturne” dar am zis să continui seria…
Știți cum e un copil care se bucură atunci când i se spune că va primi ceva ce își dorește mult? Ei bine, în seara asta mă consider unul. Treaba e simplă. Acum o lună am dat pre-order la 2 CD-uri (Special Edition) – Katie Melua. Bun, primesc în seara asta un mail (de cele mai multe ori sunt neinteresante, se știe) în care mi se spune că comanda mea a fost trimisă.
Am fost ceva gen „wow”, „yay” … de toate amestecate. Am piticii mei pe creier. Și pe ăia n-am de gând să îi schimb prea curând.
Never tell yourself
You should be someone else
Stand up tall and say
I’m not afraid, I’m not afraid
Sometimes I feel weak, lonely and broken. [by me]
Zdruncinări emoționale mă cuprind.
Dar STOP! Sunt mai mult decât atât.
Inspirație-n vene, adânc înfiptă de-un sunet proaspăt. Savurez ploaia ce-mi zvârcolește simțurile. Un gând rece mă face să tresar, ferindu-mă de luminile care mă atacă.
Buze închise printre tăcere. Singurătate în imagini fade. Adulmecări în suflet, străbătute de vise „mărețe”, făcute zob într-o clipită. Sunt un element dintr-un tablou nepotrivit.
Luna amară, decembrie, curând. Până atunci o nouă melodie. Citește în continuare „Doar noi doi”
Câteodată ai vrea să smulgi din tine o inimă înțepată, de-un scâncet ce lasă urme adânci … ca s-o repari.
S-o faci să fie mult mai bună și să arate tot ce simte, fix așa cum știe ea cel mai bine.
Să îi scoți nădufurile și s-o eliberezi.
Ah, tu inimă! Cât de nebună ești!
De-ai putea sta locului, fără să îți lași urmele eronate … chiar acolo unde nu trebuie!
Rănești! Cum îți e cu putință să faci o asemenea năzbâtie?
Oare nu ai învățat că nu așa te îmbrățișează un suflet cald? Citește în continuare „Creații nocturne [3]”
Adulmec gânduri la proțap,
De parcă ar fi vreun atac.
Zburd dintr-un nor într-altul, pe unde nesiguranța își face veacul.
Neliniști mă cuprind în grabă, țintuindu-mă în grămadă.
Încerc, încerc și iar încerc să tai de pe listă tot ce nu reușesc să-nțeleg. N-am cum să amân, pot doar să prelungesc așteptarea, but I know „I must do”.
Încerc să te-nțeleg … printre tăceri și cuvinte nespuse. Citește în continuare „Creații nocturne [2]”
