Shuffle 🔀 your mind [158]

Hello world! Duminica își aruncă iar săgețile spre mine cu putere.

Soare, cald și o săptămână nebună în care am tot alergat printre timp … liber.

Începusem articolul pe telefon, unde mi-a venit ideea cu emoticonul shuffle-ului: să-l inserez în titlu.

Arată destul de interesant. 🙂

Dacă tot am revenit pe laptop cu continuarea lui, am aruncat un ochi la comentariile spam. Am și eu un articol cu titlul în engleză și am zeci de comentarii spam la el pe care evident că nu le aprob. Sunt mai multe comentarii de genul ăla decât vizualizări. Și mno… Chestia îi că m-a amuzat unul. Scurt și la milioane de km depărtare de subiect. „Thanks for sharing your thoughts about shoes. Regards

Articolul: Do one thing every day that scares you.

Continuă lectura

Non-apelant

Îmi mușc buzele pentru a nu știu câta oară. Cuvintele mi se preling prin gânduri de parcă ar fi picuri de ploaie …

Care nu se mai opresc … cumulându-se într-o gălăgie abruptă.

Cine sunt? De unde vin? Și încotro mă duc?

Mă prefac în tăceri pustii.

Nu-mi răspund.

Tic-tac. Zbuciumul sună. Un non-apelant, aparent anevoios încearcă să deslușească vreun mister.

Continuă lectura

„Drumul spre paradis”

hei, bună dimineaţa
cat ai crescut
n-am fost atent o secundă
şi timpu-a trecut
şi dacă timpul nu iartă
să nu disperi
precum inocenţii
rătăciţi in ieri

hei, noapte bună
e timpul să crezi
să-ţi pui in gand o dorinţă
şi să visezi
că esti o pasare-n zbor
peste ape şi munţi
iar cand te vei trezi
să nu renunţi

să cauţi in tine
puterea să distingi
răul de bine
şi-ai să-nţelegi ce simţi
iar eu iţi voi arăta
asa cum ţi-am promis
Drumul spre Paradis

~ versurile următoarei melodii: Continuă lectura

Dreams [18]

Dreams. O serie de articole în care muzica domină. Printre vise. O idee de moment cu efecte în viitor.

Închid ochii și-ncerc să cioplesc în cuvinte
Imaginea ta înainte de-asalt
Dar vântul sălbatic mă îmbrățișează
Plutesc în derivă pe râuri de-asfalt.

E război!
Lumea se destramă lângă noi
Doi
Suntem prizonierii de război.

Jignirile nu’s păcăleli, asta mi-e clar

Sâmbătă. Here I am. Once again. E mult mai bine decât dacă aș fi menționat indiferent de limba în care aș fi făcut-o pe „duminică”.

Probabil că săptămâna asta a fost „ziua păcălelilor”. Cu siguranță a fost. Dar pentru unii a fost o oportunitate de a arunca în tine cuvinte, și nu orice fel de cuvinte.

Oamenii sunt atât de înșelători și parșivi. Le oferi un deget și-ți vor toată mâna. Și insistă. Dar până în momentul în care le permiți tu asta și le lași o posibilitate de a te contacta.

1 aprilie. Unii o iau razna. Sau cel puțin o persoană. Totul e bine și frumos, aparențele mă făceau să cred că nu voi păți așa ceva, mai ales din partea acelei persoane. Spune „adio” dar de fapt se reîntoarce și începe să: Continuă lectura