Gânduri, povești, poezie, muzică …
We are silence.
E luni, seara. E timpul pentru un nou shuffle. 226.
Gânduri amestecate într-un loc, un colțișor din cutia mea.
O săptămână a tăcerilor printre muncă, sport, film, un concert, neliniști, neînțelegeri, cuvinte nespuse, ignorări, zâmbete, pop-corn și lista ar putea continua.
În sufletul meu e un fel de „mixed feelings”.
Citește în continuare „Shuffle 🔀 your mind [226]”
Updated version 2.0 a articolui următor (click on it): Colecția mea de CD’uri 💿 muzicale: Luna Amară
Formația/artistul vizat: Luna Amară = o formație românească de muzică rock
Scurt pe doi: 4 6 din 6 7 Cd-uri din discografia formației Luna Amară în colecția mea
După cum se poate observa, update-ul vine la numărul CD-urilor avute în colecție de la formația Luna Amară, celor 4 avute adăugându-se încă 2. Un alt update vine și de la formație, care a mai lansat un album, drept pentru care a fost musai să aterizeze la mine în colecție.
Și a aterizat la țanc, în săptămâna în care am fost la un alt concert de-al lor (al 3-lea) într-un alt oraș de lângă mine cu ocazia lansării albumului. Și pentru că am găsit acolo un album mai vechi de prin 2008 pe care nu-l aveam, l-am făcut să fie al meu.
Citește în continuare „Colecția mea de CD’uri 💿 muzicale: Luna Amară [updated version 2.0]”
Titlul, poate mai mult un mesaj dedicat mie acum … dar pentru oricine îl citește, e ca un îndemn.
Nu e un articol programat, nici nu mă gândisem la așa ceva!
O prietenă mi-a trimis o invitație pe Facebook la o primă ediție a unui târg de viniluri, de la mine din oraș, care părea extrem de interesant. Așa că, am dat că particip. Apoi, citesc mai bine … și scrie că poți participa și ca expozant dacă ești colecționar de viniluri, casete, CD-uri, pick-up-uri, casetofoane vechi etc. … să-ți etalezi colecția.
Wow! Asta e tare. Îi trimit un mesaj înapoi despre chestia asta și îmi zice „păi de ce crezi că ți-am trimis invitația?”.
Așa că, câteva minute mai târziu … am luat decizia! Am trimis mail că vreau să particip ca expozant! Încă nu-mi vine să cred că am făcut asta.
That’s me?
E seară, destul de târziu. E luni. E timpul pentru un nou shuffle.
După niște „nervi” făcuți de laptop … care doar cu un reinstall de windows au putut fi reparați. Dar până nu am salvat ce aveam pe desktop (chit că era important sau nu, nici nu mai știam exact ce documente aveam pe acolo) nu m-am lăsat. Sunt o încăpățânată și nu cedez prea ușor.
În timp ce dădeam format la partiția cu windows-ul, mă gândeam … oare cum ar fi să pot să dau format inimii mele? Oare aș putea-o elibera de toate simțirile care nu-și mai au rostul pe acolo?
Eh, nu pot face ceva imposibil. Dar pot lucra la o oarecare eliberare.
O eliberare sufletească.
Luni. Seara. Shuffle. 224. O seară de după o zi plină de muncă, puțin sport și o mică bucurie muzicală pentru mine.
Mi-au ajuns astăzi 9 CD-uri comandate și deja mă bucur de ele. [Vor apărea pe rând la mine pe blog, plus multe altele avute deja în colecție. Articolul de ieri a fost doar un reînceput care îmi doresc să fie în forță.]
Și mai ales, de faptul că în sfârșit pot da tare una din melodiile mele preferate direct de pe CD. O melodie care mă face să mă simt mai bine. O melodie pe care o fredonez de xyz ori, în diverse momente. Îmi vine pur și simplu în minte.
Melodia numărul 4.
Formația/artistul vizat: The Mono Jacks (click pe nume pentru link site) = o formație românească care alternează între rock alternativ și nunațe de post punk fondată în 2008.
Scurt pe doi:
Am CD-ul din august în colecția mea și de când îl am, a fost o încântare auditivă. Am tot vrut să scriu de CD dar nu a fost să fie momentul. Acum este, clar cel mai bun moment de a scrie despre acest subiect.
De ce?
Pentru că vinerea asta s-au întâmplat 2 lucruri extrem de frumoase!
Citește în continuare „Colecția mea de CD’uri 💿 muzicale: The Mono Jacks”
Aud liniștea cum mă strigă. E luni. E seară. Și e timpul pentru un nou shuffle.
Pentru noi gânduri amestecate într-un articol cu iz de fericire, aș putea spune eu.
Pentru noi planuri, idei … regăsiri, trăiri.
Ce se întâmplă atunci când te trezești în locul potrivit alături de persoana potrivită? Gândurile se adună în versuri, printr-o poezie … așa cum au făcut cele pe care le aveam eu.
Sunt clipe-n care muzica tresare-n simțuri,
Atingând corzile sensibile ale inimii.
Sunt trăiri ce ajung să zburde printre atingeri,
Lăsând în urma lor fărâmele iubirii.
Luni. Seara. Shuffle. 222.
Se anunță a fi un shuffle plin de 2. Sau un amalgam de 6. Sau fără nici o legătură, e pur și simplu o cifră repetitivă. Care nu s-a mai întâmplat de la 1 încoace.
Nu mai fac nici o legătură cu Shuffle-ul 111, pentru că … iar o văd pe Katie Melua acolo. Și-mi vine să mă zgârii pe ochi. Că m-am gândit prea târziu să-mi iau bilet la concertul ei. Și acum nu mai sunt locuri. Așa că, pe de-o parte … adio Katie și Munchen.
Mă enervează maxim că mă las pe ultimul moment, de parcă nu aș știi ce-mi doresc atât de mult și vreau să se întâmple.
Aș putea alege o altă locație … dar totul e mult mai scump. 76 euro pe bilet? Nici chiar așa. Deși nici 50 euro nu suna atât de drăguț. Frankfurt?
Shuffle. Luni. 221. E seară. O seară liniștitoare. Oarecum.
Muzica se aude în difuzoare … în timp ce gândurile mele o iau razna.
E timpul pentru un nou shuffle. O nouă carte. O nouă melodie numai bună de dat replay. Noi feeling-uri. Noi planuri.
E timpul pentru o nouă eu, sau … poate o „eu” îmbunătățită.
