Shuffle your mind [40]

Se apropie de mine. Mă caută cu o disperare ieșită din comun. Mă strigă.

Mă opresc. Încerc să mă fac nevăzută. Încerc să privesc într-o cu totul altă parte. Nu reușesc. Închid ochii.

Invizibilă. Aș fi vrut să fiu. Nu sunt.

Mă trage de mână și-mi spune „te vreau”. Eu tac. Nu recunosc nimic.

Deschid brusc ochii și privesc ceasul. E târziu iarăși. E clar duminică.

E a 40-a duminică în care eu îmi amestec gândurile. Chiar dacă nu mai e aceeași dorință ca la început, o fac în același mod. Acela în care eu mă ascund printre cuvinte.

E timpul pentru un nou „shuffle”. Știi doar că și eu „te vreau”.

totul se duce parcă atât de repede;
vinerea asta care tocmai a trecut, a fost inimaginabil de apropiată de luni;
lipsa de chef a fost la fel de prezentă ca până acum;
iar dorința de a scrie a fost și mai prezentă, dar doar sub formă de dorință;
dar nu va mai fi așa, pentru că am de gând să nu mă mai las dusă de valul timpului pierdut – într-un mod bizar;
bizar deoarece la final rămâne „nimic”;
câteodată îmi displac atât de mult apelurile telefonice zilnice pe care trebuie să le dau;
de fapt, e mai mult decât câteodată, e mereu;
m-am săturat să fiu amăgită spunându-mi-se că „voi veni pe la 3-4”;
trec zilele și acel „3-4” devine inexistent;
se pare că unora le place să spună lucruri pe care nu le vor face invocând motivul cel mai plauzibil (aparent) … „am uitat”;
ce-ar fi să uit și eu să mă trezesc?
să uit că alarma e pentru trezire și nu pentru încă câteva ore de stat în pat;
că melodia aia se presupune că trebuie să mă facă să mă ridic din pat;
oamenii sunt atât de nepăsători față de tine, chiar dacă i-ai ajutat atât de mult;
se miră că tu îi cauți deși ei ar trebui să o facă;
și nu îndrăznesc să îmi cer drepturile … deși sunt ale mele;
și atunci, oare eu sunt cea nebună că încerc să am un anumit tip de comportament doar pentru a obține ceea ce e al meu?
posibil, orice e posibil;
dar nu sunt;
sunt doar prea bună atunci când ar trebui să fiu rea;
atunci când ar trebui să arunc cu săgeți smulgând din mine orice stare de nervozitate;
sunt bine, într-un mod aparent;
zâmbesc, mă faci să zâmbesc și o știi asta;
mă opresc aici și las în urma mea rezultatul unei seri de sâmbătă, de care sunt mândră;
că doar ce ar trebui să rămână dintr-o săptămână cu urme de zgârieturi?
doar lucrurile bune.